Ei bine...uite ca revin si, cum am promis, de data asta fac referire la lucruri mai frumoase din viata. Si ce e mai frumos decat o amintire? Da, stiu...mai multe amintiri. Hai sa va zic ce mi s-a intamplat intr-o zi, nu cu foarte mult timp in urma. Desi stau de aproape 6 ani in bloc n-am observat niciodata peretele de la parter. Desigur, oamenii cand intra in bloc se indreapta grabiti spre lift, apasa butonul si pana vine liftul unii se uita la avizierul cu intretinerea si altii, ca mine, neinteresati de acest aspect al vietii se uita pe pereti. De data asta n-am facut chiar rau sa ma uit pe pereti...am vazut peretele asta, peretele ce poarta in spate insemnari a generatii intregi. Am aruncat o privire mai de aproape. Primul lucru care mi-a sarit in ochi a fost, scrijelit cu pixul destul de mare, 21.04.2004...oare ce s-a intamplat pe 21 aprilie in 2004?...nu stiu...dar daca ii intreb pe ei cu siguranta isi vor aminti vreo intamplare fericita sau mai putin fericita, dar oricum importanta. Imi intorc privirea in alta parte...cu un alt pix era scrisa pe perete o urare de Sf. Mihail si Gavril(8.11.2002). Continui...devin din ce in ce mai interesata...Intr-un alt colt scrie: "Azi 19.XII.2002 ora in jur de 8 Au termiat baietii lucrarea si ii asteptam sa bem"...recunosc am inceput sa rad, dar un ras copilaresc, un ras placut...nu ma supara ce vad...si insemnarile sunt multe...intr-o alta parte este scrisa o intreaga poveste...pe care, recunosc, nu am avut rabdare sa o citesc in intregime( pe langa faptul ca vecinii care treceau se uitau oarecum ciudat la mine...sunt sigura ca ei n-au observat insemnarile de pe perete...sau poate se ingrijoreaza doar de faptul ca scara blocului nu arata tocmai bine cu ele acolo). Toti avem amintiri si fiecare dintre noi isi alege modul sau unic de a le pastra...ei au ales acel perete...peretele pe care vor scrie poate si copii mei(daca nu se va gandi cineva sa-l zugraveasca pana atunci...slabe sanse)...peretele ce pastreaza vie fiecare amintire, creand parca o istorie. Momente, imagini...le vor ramane vesnic intiparite in memorie...si astfel, peste ani, asteptand acelasi lift isi vor indrepta privirea poate de la lista cu intretinerea spre peretele ce le cunoste povestea...si vor zambi.
ps: l-au zugravit!:|
ps: l-au zugravit!:|
6 comentarii:
e o poveste foarte draguta...si trebuie sa recunosc ca si originala...iata ca si vecinii ne fac sa zambim...chiar daca nu-i cunostem, nu stim nimic despre ei...oricum foarte draguta povestea :D
si recunoaste ca vecini tai ciudatti cum sunt te-au facut sa razi :P
da mah...eu n-am zis ca toti vecinii mei sunt ciudati...ai avut tu ghinionu' sa-i cunoshti numai p-aia:))=))...povestea cum ii zici tu e reala...si am fost placut surprinsa sa vad asa ceva:D
hey:*:*:*f tare povestioara ta:D cn s-ar fi gandit sa stea sa citeask c e scris p peretzi?:-? crisu'...normal;))doamne...da' ai un mod d a pov...:X bv zuzu! felicitari:*
app...mi-am faqt ji yo cont sa dau comm-uri;)) sa critic loomea>:) sau s-o laud...depinde d pers;))
ba..nu-i mai asculta pe astia daca iti spun sa scrii lucruri frumoase..ai uitat?suntem sadice>:)..alina,si noi citim ce e scris pe pereti:)):P
Trimiteți un comentariu