Scrisoare

Draga prietene,
Nu ti-am mai scris de mult. Mi-e asa de dor de tine, imi pare rau ca te-am neglijat in ultima vreme, am pus problemele zilnice inaintea prieteniei noastre. Ce mai faci? spune-mi de tine, caci sa-ti spun de mine n-are rost. Desi...am nevoie de tine, am atatea sa-ti spun...nici nu stiu cum sa incep. Spune-mi ca tu nu crezi ca eu sunt rea...sau spune-mi ca lumea o sa fie candva cum vreau eu...asculta-ma! nu rade si tu! spune-mi ca nu gresesc, ca orice ar fi vei fi acolo. De fapt nu, hai cu mine! Da! Vino!...hai sa-i adunam pe toti...sa-i trezim la realitate...hai sa le vorbim!...spune-le si tu...eu nu mai am putere...intreaba-i de ce? de ce simt acel fior cand trec pe langa ei? de ce se privesc cu raze de gheata? de ce arunca in mine? de ce ma lovesc? de ce tipa? de ce se grabesc? de ce spun "da, dar..." de fiecare data cand vor sa spuna un NU categoric? de ce spun "nu" de fiecare data cand sufletul striga "DA"? a! n-au suflete...poate ...poate traiesc inconjurata de statui fara suflete...dar de ce se prefac? de ce se razbuna? de ce se urasc? de ce ma urasc? de ce ii urasc?...of...prea multe de ce-uri...hai! hai sa cautam raspunsuri intr-o alta lume! ai incredere in mine? vino...daca sunt nebuna? da!...dar are vreo importanta? si-apoi ce intelegi prin "nebuna"? vreau sa fiu libera, fericita si sincera intr-o lume de oameni liberi, fericiti si sinceri...vreau sa visez...vreau sa pot calatori dintr-o lume intr-alta...sa sfidez timpul si spatiul, sa zambesc tuturor si ei sa-mi zambeasca...daca nebunia imi ofera toate astea, o accept cu placere! deci ce spui? mergem?...unde?! conteaza unde?...e mai bine asa...mergem spre necunoscut...frumusetea sta in obstacolele drumului spre ideal, in incertitudine si in mana care te tine strans...pana la final.
Scrie-mi, eu am bagajul facut de mult. Te astept pe tine. Scrie-mi, desi iti cunosc raspunsul. Insasi adresarea "Draga prietene" imi da certitudinea ca esti chiar acum in fata usii si ma astepti. Hai sa plecam!